Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – obiceiuri și tradiții populare

*Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – iconografie, obiceiuri și tradiții populare românești *#sarbatoripascale

Foto 1 – frescă reprezentând Crucificarea realizată (1300) de Giotto;

foto 2 – crucificarea pictată de Fra Angelico (lucrare din 1420 – 1423);

foto 3 – crucificarea, pictură (1600) de El Greco – face parte din colecție privată;

foto 4 – crucificarea în viziunea artistică a lui Anthony van Dick (lucrare realizată între 1628 și 1633)

Obiceiuri și tradiții populare din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este ziua de amintire a răstignirii lui Iisus. În bisericile ortodoxe se scoate Sfântul Epitaf pe sub care trec oamenii. Se crede că cei ce trec de trei ori nu-i doare capul și mijlocul, iar daca își sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Zilei i se spune și Vinerea Seacă. Mai ales femeile bătrâne țineau post negru și seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafură. Despre florile aduse la slujbă, se credea că sunt purtătoare de leac. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări, jelesc morții. Credincioșii mergeau către case cu lumânări aprinse, că să afle și morții. Ocoleau casa de trei ori și intrand, se închinau, făceau câte o cruce cu lumanarea aprinsă în cei patru pereti sau la grindă și păstrau lumanarea pentru vremuri de necaz.Se credea că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor. Nu se cocea pâine sau altceva în această zi, să nu le ardă mâinile Maicii Domnului. Nu se cosea, ca să nu orbească. Nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla, ca să nu se supere Sfânta Vineri. Se afuma casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori în zorii zilei, pentru ca primejdiile, bolile să nu se apropie de casă, de pomi, să fie apărați de trăsnet. Vinerea seacă era considerată și vinerea sluțeniei – oamenii cu diverse afecțiuni ale pielii mergeau să se scalde în primele ore ale dimineții, în ape curgătoare, fără să fie văzuți de nimeni. Copiii adunau flori de câmp si le duceau la biserică.În Vinerea Mare, credincioșii participă seara la slujba (denie) Prohodului Domnului. (Informații din „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” de Marcel Lutic, editura Vasiliana și de la alți cercetători etnologi)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day

*Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day (3 mai) *Tema din 2024 este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăiește omenirea

Ziua mondială a libertății presei (3 mai) este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăim („In the context of the world’s triple planetary crisis (climate change, biodi-versity loss, and air pollution”… mai multe, la https://www.unesco.org/en/days/press-freedom).). În aceste zile, 2 – 4 mai 2024, are loc o conferință internațională cu titlul „A Press for the Planet: Journalism in the face of the Environmental Crisis”, la Centro Cultural Gabriela Mistral în Santigo, Chile.

În România s-ar putea să intereseze (hm..!) mai puțin aceste subiecte, dar adevărul e vizibil cu ochiul liber: schimbarea climei se simte zi de zi, specialiștii (in special cei din ariile protejate) atrag atenția că suntem – la nivel global situația e gravă – pe cale să distrugem și mai multe specii de păsări, animale, plante etc. În ceea ce privește calitatea aerului, nici aceasta nu trebuie demonstrată: simțim cu toții că poluarea e din ce în ce mai prezentă. Întrebările sunt: ce facem ca să schimbăm lucrurile în bine? Ce facem noi? Ce fac conducătorii? Chiar facem ceva?!? Cei care conduc chiar fac ceva?!? (Foto compilație la t3.gstatic.com)

Nu uitați că urmează 9 iunie, data alegerilor locale și europarlamentare. Când vă aflați cu ștampila de vot în mână, nu uitați aceste teme și votați în așa fel încât viitorul să arate mai bine!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Joia mare – tradiții și obiceiuri populare românești

*Săptămâna Patimilor. Joia Mare – tradiții și obiceiuri populare românești *Oamenii din vechime nu lucrau în această zi * Se făceau focuri pentru morți * Se vopseau ouă

În spațiul românesc, majoritar creștin, Sărbătorile Pascale au un rol important. Obiceiurile și tradițiile sunt strâns legate de tot ce se întâmplă în zilele Paștelui (poveștile biblice devin repere). Alteori, tradițiile vin din timpuri mult mai vechi. La mijlocul săptămânii, în Joia Mare, sunt multe simboluri în joc.

Cităm spre exemplificare din cartea „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (Humanitas, 1998): „Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chir ard fuioarele netoarse. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă:<Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ /Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele>.În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de <strigare peste sat>, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.Iată o mostră de dialog: <- Vai de mine, măi!/ – Ce ţi-e ţie, măi?/ – Că mă doare capul…/ – Pentru ce te doare capul?/ – Pentru că Constantinu Nuţului s-a îmbătat la făgădău (cârciumă) şi…>.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte <cearcă>. Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului… În lumea oraşului, care este domeniul unde omul obişnuit ţine cu atâta minuţie socoteala ornamentelor? Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume. Există şi o rândului a ciocănitului. Se crede că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: <Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!>. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la Înălțare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor. A observat cineva că spargerea ouălor este un gest violent?”

Conform poveștii biblice, in Joia mare s-au petrecut cel puțin patru momente semnificative care îl au în centru pe Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, sărutul lui Iuda, rugăciunea din grădina Ghetsimani. Iconografia – creștină și nu numai – e revelatoare în acest sens.

Foto 1 – Iisus spală picioarele ucenicilor (iconografie bizantină); foto 2 – Cina cea de taină (pictura murală realizată, în 1495 – 1498, de Leonardo da Vinci; în biserica dominicană Santa Maria delle Grazie, Milano); foto 3 – rugăciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani (iconografie bizantină); foto 4 – sărutul lui Iuda (fresca lui Giotto, datată 1305); foto 5 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee

*Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee *În perioada 1 – 3 mai 2024

În zilele de 1, 2 și 3 mai 2024 Administrația Parcului Natural Balta Mica a Brăilei ( Romsilva Parc Balta Mica ) organizează, între orele 10.00 și 13.00, plimbări pe traseul Centrul de Informare și Vizitare Parc Natural Balta Mică a Brăilei (muzeul ponton) – Canaralele Hârșovei (Canaralele din portul Hârşova, cu valoare peisagistică, sunt unice pe traseul Dunării de Jos – două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca 2 km amonte, într-o arie protejată care se mai păstrează resturi din pădurea ce acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă; pe stâncile din amonte, numite Dealul Cetăţii, s-a construit cetatea Carsium) – traseul nr. 12 din broșura traseelor disponibilă la https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/ – sau traseul 11, cu plecare de la Giurgeni Vadu Oii. Atenție! Programări, din timp, la telefon 0752190465.

„Ne-am bucurat vara trecută de mulți bucuresteni și străini cărora le este mult mai ușor să ajungă la Giurgeni pentru o excursie de o zi în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei unde pot admira biodiversitatea mult mai variată și bogată a parcului, acum și cu apariția centrului gastronomic <La Grisha> – punct gastronomic local Ghindărești”, precizează echipa BMB.

** Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 853.266 hectare, din care 232.246 hectare sunt în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri.** Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Concurs interjudețean de handbal fete, la Școala „Sf. Andrei” Brăila

*Concurs interjudețean de handbal fete, la Școala „Sf. Andrei” Brăila*”Competiția „Învățăm să citim toleranți prin sport” a reunit echipe de la școli gimnaziale din Brăila, județul Galați, Măcin – județ Tulcea, Vrancea

„Învățăm să fim toleranți prin sport” a fost competiția de handbal feminin care a reunit, în 25 aprilie 2024, câteva echipe de la școli gimnaziale din județele Brăila, Galați, Tulcea, Vrancea în curtea Școlii Gimnaziale „Sfântul Andrei” din municipiul Brăila. Organizatorul concursului a fost Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei” ( SfAndrei Scoala ), prof. Rotaru Catalina director, parteneri fiind Direcția Județeană Sport (DJS) Brăila, Inspectoratul Școlar Județean Brăila . Premiile au fost acordate de DJS Brăila.

În clasamentul final, conduce Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei” – locul I, urmată de Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bănea” din Măcin – locul II, Şcoala Gimnazială nr 1 Şendreni, județ Galați – locul III, Şcoala Gimnazială Năneşti, județ Vrancea – locul IV. Clasament la concursul aruncări de la 7m: Locul I – Lupaşcu Daria Maria de la Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei”; Locul II – Perianu Mara Sofia de la Şcoala „Gh. Bănea”; Locul III – Plugaru Alexandra de la Şcoala Gimnazială Năneşti; Locul IV – Gheorghe Andrada de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Şendreni.

Clasament „Frumusețe și eleganţă sportivă”: Locul I – Coman Andreea de la Şcoala „Sf. Andrei”; Locul II – Jalbă Irina de la Şcoala „Gh. Bănea”; Locul III – Caragea Andrada de la Şcoala nr 1 Şendreni. S-au acordat și Premii speciale **Cel mai bun portar – Georgiu Irina de la Şcoala nr 1 Şendreni **Cel mai bun inter – Nica Sânziana de la Şcoala „Sf. Andrei” **Cea mai bună extremă – Perianu Mâra Sofia de la Şcoala „Gh. Bănea” **Cel mai bun centru – Felea Emanuela de Şcoala Năneşti.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila

*Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila *Candidata este liderul local al partidului Forța Dreptei

Antoneta Ioniță – medic și președinte al partidului Forța Dreptei Brăila – candidează din partea Alianței Dreapta Unită (formată din USR – Forța Dreptei – Partidul Mișcarea Populară) la funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Brăila.

Antoneta Ioniță: „Avem nevoie de un proiect coerent pentru a redeveni un județ sănătos: atractiv pentru investiţii, sigur pentru pacienţii ce apelează la serviciile medicale, prietenos cu mediul de afaceri. Observăm cum tinerii pleacă din Brăila din cauza lipsei locurilor de muncă bine plătite, cum unitățile medicale devin din ce în ce mai nesigure, incapabile să ofere servicii moderne, cum investițiile din Brăila bat pasul pe loc. Orice brăilean de bună credință vede că județul nostru suferă din cauza administrației actuale: **Bugetul de dezvoltare al CJ Brăila este de 123 milioane lei, pe când cel al CJ Galați este de 1.25 miliarde lei; de peste 10 ori mai mare! Cea mai mare parte a veniturilor provin, conform unei declarații a șefului CJ de la Galați, din proiecte cu fonduri europene, adică secțiunea limbi străine pentru <profesioniștii> din administrația brăileană **În bugetul pe 2024, bugetul CJ Brăila prevede suma de 10 mil. lei pentru Spitalul Clinic de Urgență Brăila. La Galați, în Spitalul Județean s-au băgat peste 100 milioane euro în: reabilitare tehnică și consolidări, eficiență energetică, parcare supraetajată prevăzută cu heliport, secție regională de radioterapie – pentru bolnavii de cancer. Este singura din țară, în afară de București, unde sunt montate două acceleratoare liniare de particule **La Galați s-a investit în extinderea UPU sau montarea de lifturi noi. La Brăila, cad pacienții cu liftul în spital și singura preocupare a șefilor de la spital sau CJ a fost să ascundă subiectul. Sunt aspecte care nu mai pot fi ascunse de administrația PSD de la CJ Brăila și de liberali – cei care joacă un teatru jalnic în încercarea de a-i prosti pe brăileni. Se prefac că sunt în opoziție, dar votează cot la cot toate proiectele ce sărăcesc Brăila. Nivelul de trai al brăilenilor se deteriorează în fiecare zi, indiferent că vorbim despre cel mai mare preț la apă și canalizare din România, despre scumpiri la alimente și servicii publice sau despre oferta de locuri de muncă. E timpul să-i <amendăm> la vot pe acești incompetenți”.

Nota red.. Antoneta Ioniță a părăsit PNL împreună cu Ludovic Orban; în mandatul 2016 – 2020 a activat în parlament, ca deputat liberal (deci din partea PNL Brăila), membră în Comisia de sănătate. O corecție la declarația de mai sus: liberalii fac opoziție la Brăila, atât în plenul VJ dat și la Consiliul Local Municipal; de cele mai multe ori au obiecții la proiectele controversate propuse de administrația actuală condusă de PSD, iar la buget și votat împotrivă ori s-au abținut.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia”, invitație la Concert pascal

*În data de 30 aprilie 2024, ora 12.30 – holul Casei Tineretului; intrare liberă

Filarmonica „Lyra-George Cavadia” ( Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Braila ), prof. col. (r) dirijor Petrea Gogu director, propune brăilenilor un concert dedicat Paștelui – serbat de creștinii ortodocși în această perioadă. În Săptămâna Patimilor, au fost alese rugăciuni pentru Concertul pascal. Vor interpreta piese potrivite momentului, sextetul și corul filarmonicii brăilene, ambele dirijate de Petrea Gogu.

Soliste vor fi eleva Anda Ștefania Baciu de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclée” ( Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, Braila ) și Raluca Elena Baciu – studiază canto clasic la Școala Populară ”Vaspasian Lungu”. Concertul pascal oferit de prietenii noștri are loc în data de 30 aprilie 2024, de la ora 12.30 în holul Casei Tineretului. Intrarea este liberă.

De ce rugăciuni cântate? Ne spune prof. Alexandra Gurgu – secretar muzical al filarmonicii, în invitație: ”Și cum rugăciunea colectivă este întotdeauna mai puternică, glasurile reunite în cadrul Corului Filarmonicii vor interpreta un repertoriu adecvat Sărbătorii Pascale, fiind însoțit pe alocuri de susținerea armonică a sextetului Filarmonicii, ambele formații fiind sub conducerea dirijorală a maestrului Petrea Gogu. Sopranele Raluca Elena Musat și Anda Ștefania Baciu se vor remarca în calitate de soliste”.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești *În destule gospodării încă se mai face curățenia generală – ca pe vremuri, se dau pomeni pentru morți, se fac ouă roșii și cozonaci

Tradițiile populare din spațiul românesc stabilesc, dincolo de regulile duhovnicești ale perioadei Pascale, anumite reguli de conduită care completează, cumva, norma religioasă sau îi caută un sens laic, mai aproape de înțelegerea celui care nu cunoaște destulă teologie. Din volumul „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (editura TipoMoldova, 2016) aflăm câteva astfel de tradiții și obiceiuri, unele încă active în comunitățile rurale și nu numai – exemplu, curățenia generală care se face în gospodării, pomenile pentru morți, postul negru din Vinerea Mare, pregătirea în casă a cozonacilor, a ouălor roșii.

„Săptămâna Patimilor se deosebește de toate celelalte prin câteva caracteristici liturgice, care îi conferă o notă de sobrietate și măreție în același timp, tristețe dar și de bucurie, de pocăință și nădejde; acum se retrăiește amintirea plină de dramatism a patimilor Mântuitorului; se crede că acum morții revin printre cei vii, de aceea abundă practicile de pomenire a morților și strămoșilor, pomenirea lor făcându-se în Joia Mare; slujbele ținute în biserică amintesc de evenimente și momente din istoria sfântă a mântuirii, fiind cunoscute sub numele de Denii. Astfel, lunea se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi, dar și pilda smochinului neroditor ca simbol al sinagogii care nu a adus rodul mântuirii. Marțea se face pomenirea celor zece fecioare. Miercurea este dedicată amintirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului.Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire și începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos. În Vinerea mare se face pomenirea Patimilor și mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rostește Prohodul. Sâmbăta este ultima zi a Săptămânii Mari, când se pomenește despre îngroparea trupului lui Iisus și coborârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica la viață veșnică pe cei din veac adormiți.

Postul acestei săptămâni are următoarea rânduială: luni, marți, miercuri și sâmbătă se consumă mâncare uscată, numai seara; joi este dezlegare la ulei și vin; vineri nu se cuvine a mânca; cei care nu pot respecta postul (bolnavii și bătrânii) pot mânca pâine și bea apă după apusul soarelui; mâncarea uscată constă în pâine, apă, nuci, halva, smochine, miere, alune, prune uscate, mere etc.; se poate mânca și mâncare gătită de post, consumată după apusul soarelui; nu este voie să se mănânce urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet în loc de apă; curățenia sufletească și trupească este însoțită și de curățenia de Paște din gospodării; se văruiește, se zugrăvește, se spală covoarele, preșurile și geamurile, se văruiesc trunchiurile copacilor; spre sfârșitul săptămânii, se pregătesc cozonacii, ouăle roșii și preparatele din carne de miel, toate trebuind să fie gata pentru a fi sfințite la biserică, în dimineața Duminicii Învierii Domnului”.

Foto 1 via Muzeul Muzeul Național al Țăranului Român – icoană pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, Țara Bârsei, sec. XIX; foto 2 – cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Lockdown Band, concert la Lyra

*Lockdown Band, concert la Lyra *Vineri, 17 mai 2024, de la ora 19.00

Lockdown Band invită brăilenii la concertul „De la Blues, la Folk și Rock” programat în data de 17 mai 2024, de la ora 19.00 la Palatul Lyra. Bilete, la sediul Lyra – informații și rezervări la telefon/ WhatsApp: 0787 81 70 63.

** Lockdown Band interpretează în abordare proprie – dar aproape de original – coveruri ale unor piese de Prince, Queen, Eric Clapton, Rod Stewart, Bob Marley, Eagles, Bruno Mars, Phoenix, Steve Ray Vaughan, Elvis Presley, Pasărea Colibri, Cargo etc.

Componența Lockdown Band: Cristian Piron – chitară solo/ voce, Marian Ionescu – chitară armonie/ voce, Leonard Puia – chitara bass,Ionuț Piron – cajon/ percuție.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Eterogen”, expoziție de grup la Galeriile de Artă Brăila

*”Eterogen”, expoziție de grup la Galeriile de Artă Brăila *S-a vernisat în 27 aprilie 2024

Iubitorii de arte vizuale au la dispoziție, în Galeriile de Artă Brăila, expoziția de grup „Eterogen” 3 (pentru că grupul expune sub acest nume a treia oară, de data aceasta cu un invitat)) cu lucrări pictură, grafică, ceramică, fotografie semnate Bogdan Mosorescu, Nistor Daniel-Mihai, Ciprian Petre, Cristian Radu, Dennis Teodorescu, Traian Tsamuris – și Nicoleta Olteanu, artist invitat ( https://brailachirei.wordpress.com/2024/04/17/eterogen-expozitie-de-grup-la-galeriile-de-arta-braila/ ).

Vernisajul a avut loc sâmbătă, 27 aprilie 2024, cu prezentări realizate de Gh Mosorescu – președintele Filialei Brăila UAP ( Uap Romania Filiala Braila ) Uniunea Artiștilor Plastici din România, Alina Mircea – șef secția Artă/ Muzeul Brăilei „Carol I” și Hugo Mărăcineanu; în prezența artiștilor, a publicului, a Alinei Sulicu – manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrul de Creație Brăila (instituția fiind proprietarul Galeriilor).

Expoziția este realizată sub egida Filialei Brăila UAP (majoritatea artiștilor expozanți sunt membri ai filialei, doar Daniel Mihai Nistor este membru al Filialei Iași UAP). Foto via CJCPCT

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Medalii de aur pentru canotoare. Campionatele Europene

*Aur pentru canotoarele românce. Campionatele Europene *Echipajul de 8+1 a câștigat locul întâi

O nouă victorie obținută de sportivele românce (după rezultatele îmbucurătoare de ieri – https://brailachirei.wordpress.com/2024/04/27/lauri-pentru-canotori-romani-la-campionatele-europene/ ) la Campionatele Europene de la Szeged.

Echipajul compus din Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Maria Lehaci, Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Victoria Petreanu, concurent în proba de 8+1 (W8+ numită și proba regină), a obținut locul unu – medalii de aur – în ultimă finală desfășurată duminică, 28 aprilie 2024. Pe locurile doi și trei, cu medalii de argint și bronz, s-au clasat echipaje din Marea Britanie și Italia. Foto via Federatia Romana De Canotaj .* Comitetul Olimpic și Sportiv Român #WorldRowing #canotaj2024

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Lauri pentru canotori români, la Campionatele Europene

*Lauri pentru canotori români, la Campionatele Europene *Medalii de aur – dublu vâsle feminin, bronz – echipaj patru rame feminin, bronz – echipaj 8+1 masculin

Sportivi români au urcat, în 27 aprilie 2024, pe podium la Campionatele Europene de Canotaj de la Szeged. A câștigat locul I, medalii de aur, echipajul de dublu vâsle feminin categorie ușoară (LW2x) compus din Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc.

A câștigat locul al doilea, medalii de argint, echipajul de patru rame feminin (W4-) compus din Mădălina Bereș, Maria Lehaci, Magdalena Rusu și Amalia Bereș.

A câștigat locul al treilea, medalii de bronz, echipajul de 8+1 masculin (M8+) compus din Mihăiță Țigănescu, Ciprian Tudosă, Florin Arteni, Mugurel Semciuc, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Ștefan Berariu, Florin Lehaci și Adrian Munteanu.

Foto via Federatia Romana De Canotaj * Comitetul Olimpic și Sportiv Român #WorldRowing #canotaj2024

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Liceeni de la „Darclée”, spectacol „Sânziana și Pepelea” la TMF

*Regia Daniela Antonescu; în 11 și 12 mai 2024, pe scena dramaticului brăilean

„Hai la Teatru! La TMF”, vă invitam zilele trecute la Teatrul Maria Filotti (TMF – prietenii, se înțelege!) care a completat programul pentru luna mai 2024. Între primele reprezentații se află (tot cu prieteni) spectacolul „Sânziana și Pepelea” după Vasile Alecsandri, regia Daniela Antonescu (deopotrivă scenografia, coloana sonoră), având în distribuție elevi de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” ( Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, Braila ) – spectacol premiat la Concursul național de comedie „Ștefan Mihăilescu-Brăila” 2024, ediția XIII). Daniela Antonescu este actriță la Teatrul de păpuși „Cărăbuș”, profesor asociat la catedra Arta actorului din Liceul de Arte „Darclée” și colaboratoare la dramaticul brăilean (joacă în spectacole).

Am scris câteva cuvinte despre spectacol, le regăsiți mai jos, dar și pe platforma de unde achiziționăm bilete – la https://www.blt.ro/sanziana-si-pepelea.html

Spectacolul „Sânziana și Pepelea”

„Spectacolul e închegat și atrăgător. Întâmplările din textul original, cu încrengătura și dramatismul lor – pețitorii, zmeii, încercările prin care trece eroul principal ca să ajungă la inima domniței etc., sunt parcurse cu economie de mijloace în versiunea scenică a Danielei Antonescu. Tinerii din distribuție au dezinvoltură, replicile sunt rostite cu emoția cuvenită. Dicția, mimica, mișcarea scenică și alte elemente din arta actorului au fost repetate până la apropierea de rostul lor în economia unui spectacol bun de teatru. Spun o poveste credibilă, convingător, firesc – acel <firesc> care se naște din multă muncă și care nu arată vederii publicului transpirația. Totuși, strălucirea talentului e așa cum se spune: cu puțin te naști, restul apare după foarte mult efort. Iar când efortul e coordonat cu măiestrie, rezultatul e vizibil. În luminile rampei, strălucirea poate fi doar o simplă coordonată. În cazul de față, e o consecință. Merită să-i felicităm pe acești tineri actori în devenire: Ionuț Voinea (Papură vodă), Cristina Ursaru (Sânziana), Bogdan Frunză (Pepelea), Daniel Dan (Pârlea Vodă), Teodor Oancea (Lăcustă Vodă), Daniela Bulat (Baba Rada/ Zâna Lacului), Ilie Stariș (Zmeul Zmeilor), Ana Maria Băjănică (Zâna Codrului), Bianca Tudose, Irina Băjănică și Andreea Căpățână – Paparude. Aplauzele pe care publicul le va dărui la final de spectacol vor fi, deopotrivă, răsplată și pentru Daniela Antonescu, regizorul de această dată. Îmi veți da dreptate. A transformat, ei – echipa – au transformat, o poveste într-un spectacol de nota 10. Și lui Alecsandri i-ar fi plăcut! Ne vedem la teatru!” – Armanda Filipine

Foto 1 – din concurs; foto 2 – afișul

Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Documentarul „Nasty”, prezentat oficial la Galați Brăila

*Documentarul „Nasty”, prezentat la Galați și Brăila *Sâmbătă, 27 aprilie 2024, brăilenii se întâlnesc de la ora 20.00 la Cinema City cu echipa

Echipa Nasty – The Movie continuă întâlnirea cu publicul în cinematografe. Sâmbătă, 27 aprilie 2024, a venit rândul gălățenilor și brăilenilor, în Cinema City Romania . La Galați, întâlnirea este programată de la ora 19.00 în „Cinema profesor Ion Manole” și la Cinema City Brăila Mall , de la ora 20.00. Rezervați (la https://www.cinemacity.ro/cinemas/braila/1810#/buy-tickets-by-cinema?in-cinema=1810)! Merită! Regizorul Tudor Giurgiu anunță și partenerul de ospitalitate – Casa Popeea Boutique Hotel Brăila. #Nastythemovie

**Ilie Năstase superstar, cariera și viața tenismenului este subiectul documentarului NASTY. „Băiatul rău al sportului”, „magnific”, „fermecător”, „temperamental”, „arogant”– sunt doar o parte a descrierilor de-a lungul anilor în presa internațională pentru tenismenul Ilie Năstase. Viața și cariera primului număr 1 din istoria clasamentului ATP, controversele care l-au înconjurat, dar și amprenta pe care a lăsat-o asupra lumii tenisului sunt subiectul documentarului NASTY urmărit din 16 aprilie în cinematografe.

https://www.youtube-nocookie.com/embed/gYBwhMQ7Q_I?autoplay=1&hd=1&wmode=transparent&rel=0&controls=1&showinfo=0

Îmbinând imagini de arhivă extraordinare și interviuri cu unii dintre cei mai cunoscuți sportivi din lume cum sunt Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Nadia Comăneci, Boris Becker și nu doar ei, NASTY spune povestea unui personaj unic. De asemenea, Phil Knight, cofondator Nike, vorbește într-un interviu exclusiv despre relația cu Năstase, Ilie fiind primul sportiv profesionist care a semnat un contract de reprezentare cu firma Nike în 1972. Documentarul este regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu & Tudor D Popescu și distribuit de Transilvania Film. Producătorii NASTY sunt Cosmin Hodor (HDR Evolution) și Tudor Giurgiu (Libra Films), iar coproducător este Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max).

Premiera de gală a filmului a avut loc în 16 aprilie 2024, la Sala Palatului din București (cei prezenți nu vor uita!), în prezența lui Ilie Năstase, a echipei și a invitaților speciali – între aceștia, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ion Ţiriac, Boris Becker.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, PNL Brăila, candidat la Primăria Brăila: primar

*Depunerea candidaturii la Biroul Electoral este o bună motivație pentru reafirmarea încrederii că brăilenii vor ști să aleagă, în 9 iunie, astfel încât viitorul să fie unul cu adevărat bun – pentru toți

Cătălin Canciu – profesor de geografie cu doctorat, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brăila, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila este, din 25 aprilie 2024, oficial în lupta politică pentru funcția de primar al municipiului Brăila.

Cătălin Canciu: „Astăzi mi-am depus oficial candidatura pentru Primăria Municipiului Brăila. Sunt un om născut și crescut în Brăila, iubesc orașul nostru și am respect pentru brăileni și pentru tot ce au mai bun de oferit aceste locuri binecuvântate ale țării. Competiția electorală, așa cum este ea descrisă prin lege, ne supune unor rigori – să fim uniți sub o siglă, sub niște culori, să strângem mii de semnături iar la final, să avem dreptul la un pătrățel pe buletinul de vot pe care oamenii îl vor avea în mână pe 9 iunie. Dar vă spun cu mâna pe inimă, în această bătălie nu am intrat doar în numele unui partid, al unor culori, sau al unor principii. Sunt în luptă pentru zecile de mii de brăileni care își privesc copiii plecând înspre alte zări, al zecilor de mii care sunt plecați și privesc cu nostalgie înapoi către casă și al celor mulți rămași încă în Brăila, cu speranța că, după aproape 35 de ani, ceva se va schimba!

Sunt în luptă în numele SCHIMBĂRII ÎN BINE A ACESTUI ORAȘ, sunt mândru că sunt brăilean și sunt convins că doar efortul nostru comun va reuși să ridice Brăila, după mulți ani de alegeri greșite, acolo unde merită, în fruntea țării”.

Corul de copii „Vox et Versus” al Centrului de Creație Brăila, microrecital pascal

*În 30 aprilie 2024, la ora 16.00 în sala ProArte a CJCPCT Brăila

Coralei feminine „Camerata” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrul de Creație Brăila i se alătură de-acum încolo pe scene, în fata publicului, corul de copii „Vox et Versus”. Acesta din urmă s-a pregătit, sub îndrumarea dirijorală a Anei Maria Dorobanțu și va oferi în după-amiaza zilei de 30 aprilie 2024 un microrecital dedicat Sărbătorile Pascale.

Evenimentul, din genericul „Mugurași de primăvară”, va avea loc în sala ProArte (care are scenă!) a CJCPCT Brăila de la ora 16.00. Copiii vor fi, cu siguranța, încântați să apară și să cânte pe scenă. Bună idee a avut Alina Sulicu – managerul CJCPCT Brăila – să inițieze organizarea acestei formule corale pentru copii. Le oferă o formă de disciplinare (grupurile organizate în scop artistic reușesc cu asta) necesară.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Colocviile Revistei „Teleormanul Cultural” 2024, ediția a VII-a

*În 27 aprilie, de la ora 12.00 – la Casa de Cultură din Roșiorii de Vede

Manifestarea Colocviile Revistei ”Teleormanul Cultural”, de la Roșiorii de Vede, din județul Teleoman, a ajuns la ediția a VII-a și va avea loc sâmbătă, 27 aprilie 2024, de la ora 12.00, la Casa de Cultură. Scriitorul, editorul și profesorul Cristian Gabriel Moraru, redactorul șef al revistei ”Teleormanul cultural” (Teleormanul Cultural), și echipa revistei au sprijinul Primăriei Roșiorii de Vede prin Serviciul de Cultură, Educație, Creație și Sport pentru derularea manifestarii. Moderator evenimente, Aurelia Bărbuț – din partea Serviciului de Cultură.

Astfel, pe lângă lansarea numărului 1 (14)/ 2024 al revistei ”Teleormanul cultural” și acordarea premiilor revistei – juriul a fost prezidat de Domnița Neaga, au loc expoziții, sesiune de comunicări literare, prezentarea ofertei editoriale a revistei & a editurilor partenere (Aius și Editura Castrum de Thymes) și mai multe lansări de carte. Acestea din urmă sunt: ”Eminescu” de Petre Ciureanu – traducere de Carmen Teodora Făgețeanu (Aius, 2023), critică literară – ”Reminscențele medievale în opera Doinei Ruști” de Adrian Badea (Aius, 2023), poezii „Ecoul luminii” de Tudor Matreșu (Liane Books, Nenciulesti, Teleormsn, 2023), poeme în proză ”Scară la stele” de Marian Raicu (Aius, 2024), poezie -”Biblioteci de zăpadă” de Armanda Filipine (Castrum de Thymes, 2024). roman – ”Dublă crimă” de Daniel Luca (Castrum de Thymes, 2023) în prezentări realizate de Petrișor Militaru, Cristian Gabriel Moraru, Daniel Luca, Nicolae Toma.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

A doua ediție LYNX Festival, la Brașov

*A doua ediție LYNX Festival, la Brașov *Fotografia și filmul documentar sunt în atenția festivalului, în 4 – 9 iunie 2024

Orașul municipiu Brașov găzduiește a doua ediție LYNX festival , dedicat exclusiv fotografiei și filmului documentar de natură, inițiat de asociațiile România Sălbatică , Dan Dinu președinte, și Forona. Are loc în perioada 4 – 9 iunie 2024. Dan Dinu – director artistic LYNX Festival:„Sunt foarte entuziasmat pentru a doua ediție LYNX Festival, care se anunță cel puțin la fel de bună ca prima. Dintre cele mai interesante filme pe care o să le aducem amintesc acum de Wild Transylvania, regizat de John Murray, unul dintre invitații noștri speciali de la ediția trecută. Filmul este prezentat în premieră în România și spune povestea vieții sălbatice din această regiune a țării noastre într-un mod armonios, întrețesut și cu peisaje pitorești. Un alt film din program, care a câștigat mai multe festivaluri de profil, este Cactus Hotel, o comedie faină cu animale de tot felul și cu o poveste absolut fascinată. Aș mai pune pe listă și un film foarte interesant despre lupi, unul despre Marea Mediterană, dar și o producție de la BBC despre Antarctica, documentar ce va fi prezentat în format 3D. Nu vor lipsi nici expozițiile de fotografie, iar în cadrul festivalului vom anunța și câștigătorii la concursul internațional Milvus. Acesta este un sumar care sper că va atrage atenția iubitorilor de natură, cărora le promitem și alte surprize dacă vor fi la Brașov la început de iunie”.

John Murray nu mai are nevoie de prezentare, fiind celebru producător de film documentar – are și premiul Emmy in palmares. Anul trecut s-a întâlnit cu publicul român la premiera mondială a documentarului „Ireland’s Wild Islands”, iar acum va oferi premiera documentarului său „Wild Transylvania”. „Cactus Hotel” are numeroase premii – la Green Screen (Germania), Darss Nature Film Festival (Germania), Festival International Nature Namur (Franța), Innsbruck Nature Film Festival (Austria), Sondrio Festival (Italia). Regizat de Yann Sochaczewski, filmul aduce pe marele ecran 50 de minute cu povești construite în jurul unui cactus saguaro. Deschiderea LYNX Festival va avea loc la Cinema Astra (str. Lungă nr 1), gazda principală a festivalului.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război *Activitate inițiată de Filiala Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și desfășurată la muzeul brăilean

Ziua veteranilor de război este serbată la Brăila, la inițiativa Filialei Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” in data de 25 aprilie 2024, de la ora 17.00. Este anunțată prezența unui veteran, respectiv maiorul în retragere Ion Dragostin, care are vârsta de 101 ani. Va fi și un dialog „Punte peste Prut”, online, cu lector univ. dr. Ion Ghelețchi de la Universitatea de Stat din Cahul, dar și o prezentare sub genericul „Destine de veterani de război” oferită de prof. dr. Stefan Aftodor – președinte Filiala Brăila Societatea Națională de Științe Istorice.

Elevi de la Centrul Județean de Excelență – condus, în calitate de director, de același Ștefan Aftodor – vor face prezentări (povești despre veterani de război) sub genericul „Eroul din familia mea”. Totodată, elevi membri ai cenaclul literar „Dincolo de cuvinte” al Centrului de Excelență vor oferi un moment artistic; cenaclul este coordonat de prof. dr. Gabriela Vasiliu de la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci” și de prof. Daniela Stroe de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”. Sunt prezentate medalii, ordine și brevete in expoziție realizată cu sprijinul colecționarului cpt.comandor în retragere Valerică Butoi. De asemenea, va putea fi vizionată expoziția de fotografii „In memoriam Veterani brăileni din al doilea război mondial” realizată cu sprijinul col.rz.dr.ing. Mihail Balaban. Eveniment desfășurat la Muzeul Brăilei „Carol I” , conf. univ. dr. Costin Croitoru manager, cu sprijinul Asociației Prietenii Muzeului Brăilei, cu participarea Garnizoanei Brăila.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Piața muncii devine prietenoasă pentru lucrătorii casnici. Pot fi plătiți legal

*Piața muncii devine prietenoasă pentru lucrătorii casnici. Pot fi plătiți legal *Prin platforma realizată la Ministerul Muncii cu fonduri din PNRR, se pot achiziționa tichete de activități casnice care reprezintă plata lucrătorilor – aceștia, de acum, fiind beneficiari de asigurări de pensie și sănătate ca oricare angajat

Ministerul Muncii anunță (23 aprilie 2024) că Platforma electronică destinată beneficiarilor și prestatorilor de activități casnice este funcțională – la https://tichete.anofm.ro/ . Aceasta înseamnă că persoanele fizice (deci, beneficiarii) achiziționează tichete și cu ele sunt plătiți cei care desfășoară activități ocazionale în gospodărie (lucrătorii/ prestatorii). Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie. Un avantaj al platformei: permite interacțiunea dintre beneficiar și prestatorul casnic. Beneficiarii postează în secțiunea „Marketplace” serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii postează serviciile pe care le pot oferi. În acest fel, se găsesc unii pe alții.

Cel mai important avantaj al platformei https://tichete.anofm.ro/ este acela că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate – cu condiția preschimbării a cel puțin 85 tichete de activități casnice, respectiv 1.275 lei/ lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți. Totuși, se încheie o Convenție – între prestator și beneficiarul casnic în vederea prestării activităților, dar nu este obligatorie forma scrisă. Convenția stabilește: a) activitățile şi numărul de ore sau volumul de muncă, b) faptul că plata prestatorului casnic se face cu tichete de activități casnice, c) volumul de muncă zilnic, care nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste între 16-18 ani. În platformă se poate înscrie ca prestator casnic orice persoană care a împlinit 16 ani și care dorește să aibă sau să-și suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activități casnice necalificate, fie că este șomer, pensionar, elev, student sau angajat. La rândul lor, angajatorii care se înscriu în platformă, pot achiziționa și distribui propriilor angajați tichete pentru activități, transformându-i pe aceștia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activități casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activități casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziționarea a cel puțin 600 tichete într-un an, angajatorii și beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 tichete.

** Printre activitățile casnice care pot fi remunerate cu tichete: aranjarea și servirea mesei; curățarea/ întreținerea piscinei; curățenia/ igienizarea locuinței; călcatul rufelor; debarasarea și spălarea vaselor; hrănirea/ îngrijirea animalelor de companie, plimbarea animalelor de companie; prepararea hranei; plantarea pomilor/ arbuștilor; plantarea răsadurilor; realizarea cumpărăturilor pe bază de listă; recoltarea fructelor și legumelor; spălarea covoarelor; spălarea geamurilor și a tâmplăriei; spălarea rufelor; spălarea și curățarea autovehiculelor; strângerea resturilor vegetale din natură.

„Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea digitală a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (achiziționare, înregistrarea orelor de lucru), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată), precum și interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituții”, precizează inițiatorul. Platforma a fost realizată cu fonduri europene – jalonul 397 din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine